Și onoarea ce nu-și află locul în așa lume, va fi scoasă de la naftalină prin lume. Oamenii cunoscînd-o cu adevărat, aflînd cînd e știută de ce-i în stare cu adevărat între noi. Încă tare nedrepți cu toții, dar atunci dezmeticiți, altă viață sigur vom afla. Consolidîndu-ne demnitatea pierdută, de a fi oameni între oameni cu adevărat.
Liberi de neputințe în fața SA și oamenilor de pretutindeni. Împlinindu-ne și prin stăpînirea eului întortochiat cu inconștientul atent la neatențiile. Și matrapazlîcurile firii nedrepte încă, ca și lumea de azi. Inconștient ce-n procesul îndreptării ține partea binelui și dezmeticirii mai abitir să fie făcută. Chiar de noi încă șovăim în calea încă nu prea consolidată și cam necunoscută, începători fiind.
Că-i de muncă cu reformarea firii îndărătnice la bine și util, mai ușor dedată la rele. Și urîte vorbe și fapte, că binele e mai greu de găsit, decît răul ce-i mereu între noi la îndemînă, să ne ducem de rîpă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu