Ne plictisiți să ne trăim viața, preocupați contunuu de bine, util și frumos. Între oameni, natură și oriunde existăm, fără amarnică deznădejde chiar de așa-i cazul nevoi. Trăite, simțite, dar să ne scuturăm, dezmeticiți în bine și refăcîndu-ne, ce n-am fost în fața SA. Din facere dați cum trebuie și uitați a fi în timp de încercări ne trecute nici pînă azi.
Restanțieri de cînd lumea cu toții în diferite clase și ani de învățătură ne terminată. De dat în fața LUI și Lumii SALE, ne vrînd a fi cum ne tot cere, chiar de plătim părăsiți. Inconștienți de foarte multe mari și mărunte, între noi și mai ales de EL, ne ținînd cont. Cam de niciodată, fiind buimaci și răzgîiați în toate felurile neputințelor de a fi oameni cumsecade.
Lumescul, nedreptatea, neghiobia îndărătnică și fără cîte și mai cîte temeiuri date și ne respectate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu