Ne avîntăm în realizări care nu ne sînt pe de-a-ntregul clare, ferme, ci pornirea doar. Introducerea-n problema ce se dovedește în timp prea complicată de n-o stăpînim. Bine și corect pînă la capăt, de obicei acestea-s simptomele neputințelor. Năzuințelor ce ne depășesc priceperea, căutăm mereu perfecțiunea și dăm chix.
E de judecat la rece totul o vreme, eventual pus pe hîrtie cît mai amănunțit crezul tău. Lăuntric ceea ce dorești să obții în afară, între oameni, în natură ori altele la care te implici. Dorești afirmarea, consideri că ești potrivit îndeletnicirii alese, că ai chemare. Și se dovedește, în timp și spațiu, doar că-i o spoială, o toană, o încercare ne susținută suficient.
E de analizat ce ai de gînd cu tine, cu viața ta, cu cea a apropiaților de ești legat de ei. Afectiv și mai știu eu cum, că-s foarte multe legături și legături între oameni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu