3420..De ea fiind capabili și ne știuți ca atare

  Să nu avem o gîndire îngustă, grefată doar pe proprii nevoi, ne luînd în calcul societatea. Familia, apropiații și altele ce ne țin să fim ceea ce sîntem, doar împreună, altfel nu-i posibil. Imaginația ne controlată e izvorul necazurilor tale ori și a altora ce se încred ție. Proștii nu se auto-elimină, ci provoacă relele elementare, teluricul îl scormonesc.
  Răzlețînd nevoi cumplite, echivalentul tenebrelor naturale, cînd cauzăm pedepse în natură. Ne respectînd legile mediului înconjurător, aflîndu-ne în treburi unde nu-i treaba nostră, plătim cu vîrf și îndesat. Trezirea-i cumplită și plata-i peșin pe durată lungă suflînd și-n iaurt. Că unde nu-i cap vai de tot omul implicat fără conștiința faptelor sale.
  Răutatea-i lăsată în urmă de ce-i în stare prostia dezlănțuită, de care nici nu avem habar. Luîndu-ne mereu pe nepregătite, de ea fiind capabili și ne știuți ca atare.