A voi lucrurile dar nu și urmările lor firești, de drept, deci inconștiență. Mai bine zis prostia cît noi de mare și mereu petrecîndu-ne așa viața în compania ei. Nelipsindu-ne de mici cu așa părinți iresponsabili de ei și mai ales de noi urmașii neroziilor. Conduse, care ne conduc spre ratarea vieții, împreună nemulțumiți mereu și dintotdeauna.
Omul înstrăinat, pervers într-ale dreptății și fără bun-simț, cu toate că-i știut dar ignorat. Ne luîndu-L în seamă mai deloc, neștiindu-L corect, cu știrea SA, o vreme preconizată. În CER ca să ne învățăm minte și n-o reușit deoarece și azi tot fără EL defilăm. În neștire și mai și de obraznici în fața SA, închinători la necurățeniile toate.
Ce-s date în vederea depărtării de calea LUI și a nostră, cît eram de împreună în aflarea corectă, demnă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu