3955...Disperată situația în care am catadicsit a ajunge.

  E o mare problemă a tuturora așa îndepărtați de viața preconizată SUS pentru noi oamenii Pămîntului. E de o oarecare caznă înspre un firesc propriu fiecăruia în raport cu EL și noi ăștialalți. Deci e vorba de a ne strădui, nu-i comodă, ci greoaie aflarea căi de comuniune cu EL pentru fiecare. Singur singurel sincer în fața SA să ne dezmeticim a fi competitivi, oameni cu adevărat.
  Cum sigur nu am fost niciodată și-i de pornit o dată roata lumii ăștia cum ni-i datul. Și uitata-m cam dintotdeauna cum de a-I face față, că dos ne încă pricepem de minune. Să ne fie rușine și să-I cerem pentru început iertarea uitată, nu știm de noi împreună cu EL mai defel. Guvernați de neputințele lumești în nesăbuințe pline, nu-n firescul uman, demn, adevărat cumsecade.
  Da ni-i disperată situația în care am catadicsit a ajunge fără de EL cum ne trebuie.

3772...Măcar oarecum cumva

  Degeaba-L somăm să ne ajute, să ne consilieze în cutare și cutare problemă. Nu-i chip mereu, EL are întreaga Lume a SA, Universul și cîte altele în subordine. Ca și pe noi acolo într-o dezvoltare în curs spre un ceva pentru noi neștiut încă. Ne privește, sîntem interesați, sigur în niște limite pe care-n timp le aflăm. Nu-I îndeplinim chiar cum dorește cerințele și la vreme, mai e de lucru cu noi.
  Fiind nevoit să intervină ici și colo în prefacerea noastră trebuincioasă, mai multe. Nu putem ști, doar constatăm de putem și vrem a pricepe unele și altele în timp și spațiu. Sîntem între minunile SALE pe Pămînt, ca și noi înșine și cîte sînt în curs mereu. De vrem a le lua ca atare, ori ba, nu contează dar e păcat că ne înstrăinăm.
  De o cale ce ni-i comună cu EL și Lumea LUI, măcar așa în surdină, dar cu bunăvoință. De am vrea să-I fim cît de cît mai corect alături măcar oarecum cumva.

3409.De analizat ce ai de gînd cu viața ta și acelor cu tine

  Ne avîntăm în realizări care nu ne sînt pe de-a-ntregul clare, ferme, ci pornirea doar. Introducerea-n problema ce se dovedește în timp prea complicată de n-o stăpînim. Bine și corect pînă la capăt, de obicei acestea-s simptomele neputințelor. Năzuințelor ce ne depășesc priceperea, căutăm mereu perfecțiunea și dăm chix.
  E de judecat la rece totul o vreme, eventual pus pe hîrtie cît mai amănunțit crezul tău. Lăuntric ceea ce dorești să obții în afară, între oameni, în natură ori altele la care te implici. Dorești afirmarea, consideri că ești potrivit îndeletnicirii alese, că ai chemare. Și se dovedește, în timp și spațiu, doar că-i o spoială, o toană, o încercare ne susținută suficient.
  E de analizat ce ai de gînd cu tine, cu viața ta, cu cea a apropiaților de ești legat de ei. Afectiv și mai știu eu cum, că-s foarte multe legături și legături între oameni.