sâmbătă, 4 februarie 2012

Organizarea

    Să fim fericiţi, se doreşte de fiecare, dar e de SUS dată şi nu-L prea ştim, de asta şi fericirea-i rară pasăre pe la noi. Nu ştim sensul vieţii, credem de cuviinţă că-i normal să ne comportăm imoral, dezordonaţi, inumani cu rele şi urăte comportări ce amintesc de animalitatea needucată din noi ; ne construindu-ne frumos şi bine în interior şi util să fim celorlanţi în exterior nouă, şi LUI ne închinîndu-I ce-L priveşte cel mai adînc din noi.  Moartea e o nestare vie a noastră, pe care EL nu ne-o doreşte, ci să-I fim în viaţă cunoscîndu-L corect, şi să nu ne fie niciodată frică de ea, respectîndu-L cît mai bine doreşte în conlucrarea cu noi sinceri existănd firesc.
    Treji cît mai mult în realitatea cotidiană nouă, visînd doar la realitatea SA, s-o aflăm, că-I enigma vieţii noastre pe Pămîntul SĂU, chemîndu-ne din startul vieţii date să-L ştim aidoma Creatorul nostru şi Singurul Responsabil de noi cei vii de pe Pămîntul SĂU.
    Străbatem calea vieţii de la semnul naşterii noastre în lume, la semnul conştiinţei depline de cine sîntem şi al evoluţiei în cunoaştere însemnată viaţă cu de toate cele, mai mult neştiute din nefireasca ne respectare a SA şi de aici ni se trag toate, îndărăt de viaţa ce nu-i mai viaţă ci o căutătură hîdă într-o lume a cunoaşterii ce n-o dibuim ni-s ochii închişi din nepriceperea SA, cum îI sîntem datori vînduţi şi nu conştientizăm defel.
    Răul nu  încheagă nimic ci desparte, distruge, dezleagă, descompune, binele e altfel, dar e greu de înfăptuit, fiind reticenţi în faţa sa, nu-l suferim, ne place răul al mînui, dar în realitate ne marevrează el pe noi odată ce l-am adoptat. Organizarea spirituală nu-i dorită cînd e răul cu noi, ne îndepărtăm de asemenea năzuinţe înalte nu le pricepem, ni se încurcă mintea de rău.Nu ne duce capul. Decît la rele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu