3587.Trăindu-le evidențiindu-ne ca neoameni

  Mereu de vrem cu bun-simț descoperim semne sigure ale existenței SALE. Pe oriunde vrem cu adevărat și nu-i neapărat nevoie să ne tot vorbească EL Însuși. Cum nu tare de mult o fost chiar pe meleagurile noastre înștiințîndu-ne. Despre EL și noi oarecum cum trebuie să-I fim, n-o mers treaba cum trebuia. Încă-i în aflare calea spre recunoașterea LUI corectă, demnă de oamenii ce sîntem cu EL.
  Împreună în devenirea folositoare oricui, și CER-ului și omenirii în totalitatea ei. Benefică și încă atît de înstrăinată căutărilor LUI și ale noastre, de nu dibuim. Ce ne tot trebuie de cînd sîntem pe aicea, încurcînd borcanele exitențiale de cînd sîntem. Ne dîndu-ne noi seama de legătura firească cu EL, ignorînd-o încă zăhăiți. De cîte nelegiuiri și leneșe nerozii ce tare ne încurcă, evident ne luate în seamă.
  Induși singuri în erori ce de jos nu se văd, trăindu-le evidențiindu-ne ca neoameni.