3568..Sîntem cum sîntem și pace!

  Și morți și nu ne revenim în fața SA, așa netrebnici și fără EL sîntem, oare pînă cînd?! Nu știu depindem de EL, că incapabili ne tot dovedim de a fi cum ne tot dorește. Ne-am pierdut în timp tot mai tare din calea LUI și a firii trebuincioase. Azi de ne recunoscut, mai rău ca ieri și tot așa regresăm cu cît ne trece vremea. Fără folos ci-nstrăinați și fără de minte, spiritul o ceva ce nu ne trebuie, așa neoameni.
  Am ajuns aici și am vrea multe și de toate dar fără efort și îndreptarea să ne cadă, pară mălăiață. Nu mai sîntem nătăfleață, ci netrebnici în toată firea, buni de tras în țeapă. Dar Vlad al nostru o merlit-o de mult și alții nu-s, de EL am mai auzit cîte ceva. Neclarități îl confundăm cu necuratul isus și nu avem putere de izbăvire, sîntem cum sîntem și pace!