Că nu chiar de tot am fost și nu sîntem părăsiți, chiar de izbeliște, tot ne urmărește. Continuu să vadă cum ne comportăm cum reacționăm la diversele trăiri. Ocazii de învățătură de minte, doar om afla calea spre EL, chiar de ni-i oprită. Ferindu-se, lăsîndu-ne de capul nostru îmbîsciți cu cîte necurățenii și nelegiuiri.
Ce nu-L cuprind și nici pe noi nu ne caracterizează conform datului dintîi. Doar om fi capabili de altele mai bune și utile-n lume, dar încă nu-i chip de capul nostru. Fără EL demonstrîndu-ne că nu sîntem în stare decît de nimicuri și mărunțișuri. E drept nici EL nu ne ajută, ci ne cam încurcă cu dibăcie, lăsîndu-ne s-o ținem cam tot pe loc.
Preconizata cunoaștere dătătoare de progres estimat SUS și încă necunoscut jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu