Cînd și cît nu este Dumnezeu perceput cum trebuie, cum e de fapt de cca. două milenii. În lumea oamenilor totu-i posibil, opreliștile nu-și au rostul, nu se folosesc. E fără limite răul și urîtu-n lumea oamenilor și-n natură de asemenea totu-i ne zăgăzuit. Se poate face netulburat orice, cine să-i oprească, de vreme ce EL ni-o lăsat din mîini, ne ascultîndu-L, părăsiți tot plătim de mult timp întruna.
Și împotriva omului totu-i posibil, chiar ei însăși făurindu-și rele și urîte vieți. Unii împotriva celorlalți de multă vrele o tot trag de păr viața și nu-și explică. Îndărătnicia în neputința dată a o consuma în devastarea lumii cînd e părăsită de EL. În calea nevoilor de tot felul, doar ne vom dezmetici cum trebuie, dar nu-i chip. Degeaba-i minte și rațiune, cînd nu-i folosită cum trebuie în aflarea LUI.
Ci-n îndepărtatea de calea preconizată o vreme doar de SUS știută, noi nu știm ce-i cu noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu