Ni-i dat a percepe tragicul vieții ce-o aflăm în neputința de a fi oameni cu adevărat. Că de-am fi cum trebuie în fața LUI și-ntre oameni ar fi altă percepere, bună și utilă. Că unii ignoră nelegiuirile, nedreptățile, răutățile și urîta înfăptuire de oriunde. Făcîndu-se că nu le văd, să nu-i atingă cumva, e o neputință delăsătoare.
E de combătut nedreptatea și orice netrebnicii între oameni și adus aminte de datoria față de EL. Și de-L ignorăm și mai ales de ne închinăm altor însăilări nedrepte LUI și nouă, plătim. Părăsiți nu ne iartă și o înfundăm cu încetul, ca o atenționare mai întîi. Și de nu-i și nu-i ne pasc necazuri gîrlă putînd încheia socotelile prematur cu viața.
Nu se joacă cu noi, ne-o tot atenționat și-n vechime și mai curînd și-i timpul îndreptărilor folositoare tuturora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu