Nu că nu ar putea dar nu vrea, e un fel de precauțiune față de noi oamenii. CER-ul nu ne vîră, nu ne silește ce să vorbim și ce să înfăptuim în orice împrejurări. Ne lasă singuri, ne-o tot dus pînă la numite limite din proiectul omul pe Pămîntul dat. Și de acolo înainte ori înapoi, după cum ne rînduim trăirile, nu chiar independenți total.
Ne mai dă brînci și indicații uneori doar, cînd nu-L mulțumim cum evoluăm. Doar uneori, în rest noi cu noi și EL cu ale LUI, de noi tot atent fiind să nu greșim foarte mult traseul oarecum trasat. Doar de CER, știut, noi în timp de ne vom învrednici vreodată, aflînd cei de aflat totuși. Nu mai mult că putem dezechilibra tării ce nu ne privesc, încă cred multă vreme.
După cum ne prezentăm încă fără EL în demersurile noastre de aflare a noastră. Și a LUI și încă ne dumeriți, ci rătăciți în cîte nefolositoare și întortochiate trăiri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu