Nu-L găsim în noi, nu ni-L explicăm decît în cîte locuri făurite de mîna omului. Chiar de-s nedrepte LUI și nouă, nu știm, ne așteptăm la cîte închipuite nelegiuiri. Din necunoștință față de ceea ce trebuie să știm în legătură cu EL și noi și Pămîntul. Dat să ne fie suport al unei emancipări continui a omului înspre o aflare corectă cu EL și noi.
Într-o definire ce ni se pare azi îndepărtată, de cum decurg încă fărădelegile în lumea. Nepăsătoare de omenire, Pămînt și-nstrăinată de EL și Lumea LUI. În așa hal că nu știm să deosebim necazurile ce singuri ni le facem unii altora. În stadiile de părăsire cînd nu-L mai mulțumim în așa măsură și plătim. Inconștienți chiar și azi ca și-n vechime și de cînd sîntem.
Nu ne-nvednicim a însăila o cît de cît legătură folositoare omenirii în general valabilă la zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu