Întradevăr în spaţiu cosmic, în Universul ăla nelimitat e ceva imaterial nouă, dar totuşi material SUS şi susţin şi savanţii în temă, materia întunecată, eu cred că-I oarecum o formă a Divinităţii Însăşi acolo, ce controlează interspaţiu şi creaţia, extinderea, Universul însăşi, inima SA, sistemul circulator Universal, ori altfel exprimat deocamdată nu ştiu, "Doamne - cît albastru cheltruieşti ca să nu te vedem"(Odisseas Elytis), e un fel de a spune lucrurilor pe nume.
Ştiindu-ne limitele fiindu-ne Creatorul şi Responsabilul de noi viii, ne mai îndrumă, cum e firesc nouă, cam nevrednicii LUI, pentru că I ne împotrivim, nepăsîndu-ne de EL, chiar cînd vine nemijlocit între noi, în 1935 la noi în România ultima dată între noi oamenii SĂI şi nici pînă azi nu am catadicsit să-I urmăm cererea de la ultima vizită, tot aşa nedepţi şi mai şi încă acum sîntem, îndepărtîndu-ne tot mai mult de modelul SĂU dorit nouă atunci aici şi oriunde-n lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu