Omul în peregrinarea sa pe Pămînt are, de-i nedrept şi lumeţ în mod obişnuit, o frică de moarte inexplicabilă, şi-i îngrijorat în general de suferinţe şi neajunsuri ce-i provoacă frica din te miri ce, în căutările sale după cele necesare vieţii, cam ignorîndu-L din necunoaştere corectă şi astfel i se adaugă suferinţe şi piedici neînţelegînd mai nimic din viaţă, cei o continuă alergătură şi nemulţumire, nebucurîndu-se că trăieşte, ne fiind liber de sarcini ce nu intră în plăcere sa de a trăi cu priinţă.
Nicolae Steinhardt : "Din cei trei piloni de susţinere ai vieţii (ori cele trei forţe sau impulsuri ale ei) - frica, foamea, erosul - fiinţarea nedesfăşurîndu-se decît sub semnul morţii. De la simpla teamă omul a trecut la angoasă şi la neîntrerupta îngrijorare, definindu-se ca atare cu totul diferit de celelalte vieţuitoare".
În istoriea umanităţii foarte puţine pauze de linişte şi tihnită în rodire au fost, de regulă numai catastrofe ce au răscolit lumea nedreaptă LUI, Divinitatea dorind îndreptarea noastră pentru a-L cunoaşte liberi în ce avem de făcut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu