Legătură

   E esenţial şi pentru cei rămaşi vii pe Pămînt, după dispariţia, moartea celor apropiaţi, dar şi pentru moţi să-şi afle mormîntul cît mai aproape de cei ce i-au simţit în viaţă intimi, pentru aceasta trebuie rapid  abandonat modelul cimitirelor toalitare, unde-s claie peste grămadă : buni cu răi, duşmănoşi cu moderaţi, şmecheri cu drepţi şi cîte şi mai cîte absurdităţi dincolo necunoscute nouă aici încă, nici aici nu ne alegem vecinii, dar totuşi există un remediu "mormîntul morţilor este în inima celor vii"(Jean Cocteau), dar acolo îs spirite zburdalnice, alandala cu reguli necunoscute celor abia veniţi, străini.
   Într-o lume rece, ostilă, aprigă, aspră-n toate cele nedrept fiind cînd erai încă viu, pentru că aşa-i încă lumea asta umană de pe planeta SA Pămîntul, nu-I sîntem prea apropiaţi Divinităţii nu ne-nţelegem cu EA, nici pe departe încă, dar să continui : mormintele apropiaţilor de suflet nostru, rudele de sînge, oricum dar de care ne simţim legaţi cumva clar, să-şi aibă locul de veci cît mai aproape de noi să-l putem vizita la orice oră din zi ori noapte fără frică şi reţineri meschine, străine apropiaţilor de orice fel or fi.
   Pentru că un timp mai lung ori mai scurt, încă au nevoie de sprijinul nostru nemijlocit, da nemilocit, să ne simtă acolo lîngă ei, pentru că mai vine sufletul la trup cumva şi de ne simte pe acolo e-n siguranţă primeşte energie de la noi vii şi nu se simte abandonat, izolat între străini ostili şi haine spirite dominante în rău, pentru un timp, pentru că de vom simţi o uşurare inexplicabilă în suflet, gîndindu-ne la morţii noştri, înseamnă că au trecut pragul greu de dincolo şi li-i mai bine oarecum, vom simţi cînd şi ce să înfăptuim în legătură cu ei, în timp.