Oameni mari pe drum bun, ales cu luare aminte, cînd o trebuit și se cunoaște. Străbate timpul, bate vremuri și obiceiuri nedemne de omul ce poate fi deosebit, adevărat. De orice te poți apuca, învăța și da pe o cale de urmat, dar să fii mereu însoțit de omenie. De nu rateule, mai bine te făceai cioban, că natura și nevoile te urneau cu folos mai bun.
Cu nedreptatea nu coexistăm, nu conlucrăm, nu ne împăcăm ci ori, ori. Încrucișăm adevărurile și dreptatea ne va întemeia ori ba. S-au ne izolăm, de așa mîrșăvie hîdă și nu ne mai pasă, ne retragem demni și singuri, curați și adevărați. Cu noi înșine pe calea aleasă și EL ne va recupera de cîte ori mai ceva, de-i bine.
Că de nu-i bine nu erai pe aceea cale și altă făină măcinai, poate nedemnă ție și LUI. Și numai erai ce erai. Demnitatea obligă mai mult decît credem, o ținută, o comportare corectă, distantă. De-i nevoie, pentru a întregi o luare de poziție în fața nedreptății, încă tare și mare în așa societăți delăsătoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu