2773.Încăpăținat ai tot plătit pînă la sfîrșit

  E lucru greu de priceput, ești dotat cu minte destulă, te edifici în viață. Să fii cum trebuie și cultivat și demn oarecum, că nu sîntem chiar sfinți niciunul. Culmea ești dat așa să-I fii în calea LUI, doar să nu greșești oarecum drumul tare. Și era-i așa și nu ai rezistat tentațiilor de a-L părăsi și a o lua pe coclauri. Lucru de mirare tare, nu te-o mai păsuit, ci te-o cam părăsit și altoit viețuiai, ca vai de lumea.
  Și totuși ai avut și unele pauze de deșteptare, mai altfel, ca la cei aflați în calea LUI. Nu te-ai prins defel, încăpăținat ai tot plătit pînă la sfîrșit. Te mirai de unii și alți că-s terminați și inconștienți, dar aveau timpul, ce tu nu l-ai mai avut. Deci inconștient de tine și EL, ce așa mult te aștepta și erai cu altele nedrepte LUI. Ai rămas plătindu-I și dincolo restanțele, lăsate, cine știe ce mai e?
  Și totuși ca o reabilitate, nu știu cum, acuma ni te dă mie exemplu, de luat aminte. Și să urmez ale tale învățăminte. Nu pot pe toate că I-ai greșit amarnic și nu pricep aceasta? Mai e cale de a afla cum vine asta, oricum, mai am de învățat și tu ești o dilemă. Ce nu mai ești de mult din vina ta, așa cred eu deocamdată, ori nu știu bine.