2786.Că odraslele o mai duc o vreme după părinți

  Da cui-i pasă, nouă tuturora, ce ținem de această lume umană, încă în căutări. Să ne aflăm menirea ce ni-i ascunsă că nu-L dibuim bine, e o vreme ce trebuie aflată. Cînd va dori doar EL. Și să ne comportăm cumsecade între oameni cu binele mereu în față. Iar despre partea familiei ce se încheagă, ține doar de sînt copii, cît existăm noi ca părinți.
  Punîndu-se la socoteală, că odraslele o mai duc o vreme după părinți. Că de nu îi bai, sîntem penalizați de CER noi ca părinți, de suferă ori ne mor copii. Atrăgîndu-ni-se atenția că-I greșim și să ne revenim cum trebuie să fim ca oameni în fața LUI. De nu, vor urma și altele de tras pînă de nu și nu, o sfeclim definitiv. De minte nu avem și ne-am irosit o viață în fața SA, ce-I nemulțumit că nu-L știm.
  Căutînd să ne comportăm cum se cuvine, ca să avem o viață tihnită și mulțumiți. În toate cele mereu pînă la finalul știut. Doar astfel ni-i viața concepută pe Pămînt de Diriguitorii CER-ești.