2835.Construit cu migală de părinți și societatea bună

  Ne rușinăm de adevăr, e posibil? Da de ce nu, e totuși ceva, în așa lumesc ordinar fără bunul-simț și simțul dreptății bune. Nu-i construit cu migală de părinți și societatea corectă și nici nu-i de mirare, se și vede peste tot. O apă și-un pămînt în nedreptăți cît vrei și nu vrei, e lumea oamenilor. De ce să le mai fie frică, nici nu-L știu, necuratul cu-i se închină, nu-i de nici o hasnă în CER și pe Pămînt.
  Doar CEL, Adevărat Domnul Dumnezeul tuturora, e dosit pe Pămînt și EL așa o vrut o vreme. Ce-o expirat de ceva timp, dar pe Pămînt încă nu se simte, în virtutea inerției. Ne facem că plouă, ce dacă ne tot părăsește și sîntem altoiți și ne irosim viața? Bine că ne dă cît ne mai dă, dreptul la așa existență limitată, că neputincioși sîntem la grămadă cam toți.
  Nu ne dăm la cale singuri, cum singuri ne-am înstrîmbat în timp, îndepărtîndu-ne de EL. Și El de noi, am tot plătit nu glumă și-i vremea de a ne reveni, nu-i chip singuri, se vede. Va face EL, începutul, cînd va socoti și altă istorie se va scrie pe Pămînt.