Pentru sufletul său, omul îI dator LUI doar să-L asculte, cînd i se adresează. Astfel din vechime cu acelea cunoscute și mai recent tot de asemenea cunoscute. Cererile de îndreptare între oameni, moralizarea bună și binele mereu în vedere. Fără să-L omitem pe Singurul Dumnezeu din gîndul nostru, cînd e cazul. Fiecare după posibilități și nevoi, simțite și din familie și societatea adevărată.
Că-n viață ni se dau diferite ocazii să ne întrebăm, oare ce-i de făcut? Cînd e un dezastru în care-s implicați diferiți părăsiți în nevoi diverse, suferinzi și desnădăjduiți. Să nu ne holbăm ca la circ, că nu-i bîlci ci încercare și pentru noi privitorilor. Nu sînteți ocazionali pe acolo, chiar de vi se pare, ci vi se atrage atenția. Că de nu vă îndreptați, îi puteți urma în curînd, voi fiind ce-i de privit în nevoi.
Singuri stați și judecați, în liniște, însingurați, cum vreți și nu-I mai greșiți. Căutați-L și fiți oameni adevărați între ceilalți cumsecade.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu