marți, 8 ianuarie 2013

2701.Temporalitatea aflării noastre pe Pămînt

  Condiția umană, neputința cunoașterii vieții și a legăturilor cu Totul și cu natura. Pămîntul în particular unde te afli și-n întregul său de ești în stare și de altele. Temporalitatea aflării noastre pe Pămînt, în viață, am vrea mai mult și mai desăvîrșită existență. Nu-I îndeplinim niște condiții date, unele de mult timp, altele mai recente. Toate se referă la un fel de a fi corect între oameni și să-L știm bine cu adevărat Cine E.
  Că fiecare, oricine ar fi pe scara socială, femeie ori bărbat, tînăr ori bătrîn. Simte o imensă lipsă a informației despre viața, ce-o ducem. Ne-o dorim împlinită cît mai acătării în de toate cele. Nici nu știm ce vrem în atîtea feluri e nevoia fiecăruia, mai sînt unele mode trecătoare. Stabilă e o viață cumsecade între oameni, văzîndu-și fiecare de lungul nasului.
  Știindu-L bine, în timp comportîndu-se cum îi e nevoia familiei și altele profesionale năzuințe. Ori altele ce ni le făurim cu vremea, dar tot mereu cumsecade și cu EL, cît ne permite, aflăm. Cu timpul îmbătrînim tihnit, mulțumiți de noi și familia realizată cum trebuie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu