Că fudulia e colega prostului, nu pornesc în viață, în orice cale, unul fără altul. Și-i și oarbă că nu-și dau seama de ceea ce fac, continuînd la nesfîrșit. Cu noi și noi victime în orice societate, încercînd marea cu degetul și-i merge. Conștiința nu-i încurcă, nu o au și pace, lipsă la inventar din startul vieții. Se vede că părinții și societatea ce ia format era ca ei acuma și dintotdeauna.
E de reflectat, cum e de făcut ca să nu mai proliferează tîmpenia în lume. Mîndră neghiobie pe spatele omenirii, de cînd e lumea în derută surdă și lașă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu