La o adica ni se cere să ne transformăm în altcineva, mai acătării, e de muncă în aflare. S-o încercat ceva, ceva dar nu-i deajuns, mai e în desagă poate destulă cunoaștere. Ne umblată, necunoscută abilitate de om mai altfel, cine știe? Vom trăi și vom vedea, că multe poate omul și nici nu știe, cît și cum. Nu-i nevoie decît de bună înțelegere a ceea ce trebuie făcut, cînd și cum.
Vom afla și ne vom conforma, asta e, în timp poate ne vom da și la cale aflîndu-ne locul cum trebuie. În orice caz nu se pune problema să fim schilodiți, ci normali, cred încă. Că minte avem și ne dăm seama de multe și mărunte, ceea ce alții încă nu. Nu stingher strigoi, cred, ci om în toată firea, cum se va putea în noua formulă de viață.
Sîntem din vreme observați și încredințați cu cîte le aflăm, nu așa din întîmplare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu