3879...Pierdută printre degete

  Gelozia SA-i prevestită încă din VT prin legile date nouă și nici atunci urmate. Cum ar fi dorit CER-ul, ci după ureche ca și acuma, chiar de sîntem mai informați. Zicem dar tot atîta de dezinteresați de bine și dreptate pămînteană cît și de EL. Ne tot încearcă să ne vadă pînă cînd mai suportăm să ne facem viața calvar. Prin așa comportamente fără cap, ci-n virtutea neputințelor ce ne doboară firea dată.
  Cu luare aminte de SUS, doar să ne ținem întrucîtva demni omenoși cu frică reală. De EL, respectîndu-L cum se cuvine și am tot uitat, nemulțumindu-L mereu. Și ni se tot înfundă ba în viață părăsiți plătim cu vîrf și îndesat noi și ai noștri. Ba ni se termină ața și-o mierlim de nu ne alegem cu cele dorite-n viață cam cu toții. E un echilibru-n toate cele, bine e să ne vedem de ale noastre terestre dar și de cele CER-ești.
  Că nu ni-i îngăduit a mai fi fără de EL cumsecade între oameni și viața-i pierdută. Printre degete de ne ținem așa șmecheri, netrebnici fără gîndirea și spiritul SĂU cu noi.