Să vezi lucru curios cu firea omului, acuma-i cu fundu-n sus în privința SA. Nu-L ia în serios nici în ruptul capului și nici gînd de îndreptare nu-i. Și atunci numai se vor auzi „zăngăniturile ușilor” ce vor vesti curenții schimbărilor. De toate felurile specifice LUI și nouă în viitoarea conlucrare de urmat pe cale lungă. Repede ne vom schimba pe dată de ne recunoscut vom fi cu toții bucurîndu-ne.
Că vom face față noi situații, mai înainte ca și azi nici de conceput, dar atunci... Și nu va fi urnită nici o piatră, ori frunză, ori fir de păr din capul cuiva, ci pe pacea SA. Ne vom întemeia ascultarea domolită, firava pornire se va înteți cu vremea nouă. Nu-I vom creea nici o atingere, ori supărare, vom ști pe loc ce să facem. Și așteptînd ne vom furișa pe nesimțite-n calea SA, să-L cunoaștem pentru totdeauna.
Nu-I vom mai fi poticneli, ci sprijin cum ne va îndruma, ne mai fiind lăsați a lîncezi în veci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu