E o teorie ce nu cred că-i corespunzătoare, dar în fine, mă văd nevoit și eu. Cum e cu lupta în vederea înfăptuirilor ce-ți stau în față, de a nu da bir cu fugiții. Și ați vedea de treabă indiferent de învingi ori ba, nu prea-s de acord. Dar văd că nu-i încotro și nu-mi place defel, o luare la mijloc mereu a muncii ce vrei să-ți fie de învingător.
Și se vede treaba că nu-i prea cum vrem unii, mai ambițioși, ci să ne vedem de lungul nasului. Că nu știm nimica și ne dăm rotunzi pe gratis, poate, alții vor afla. Unii-s de părerea mea cu învingător orice ar fi, chiar de e mai de durată munca. Dar ce contează o părere ori alta, sîntem oameni și oameni și nu ne putem afla. În afară să ne apreciem deocamdată și sînt simțiri și lăuntrice parazite.
Ce ne induc trăiri și trăiri ce ne cară pe plaiuri de alte nevoințe și nu prea știute încă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu