vineri, 13 septembrie 2013

3837...Ca o consecință a neascultării

  Nu-i o greșeală să ne aflăm cum trebuie prin lume, chivernisindu-ne treburile. Cît mai bine, cît mai desăvîrșit, dezvoltînd cunoașteri noi în toate ce ne stau la îndemînă. Dar e un mare dar, doar cu EL alăturea, nu așa de capul nostru, că nu ajungem nicăieri bine. Da, merge ca-ntr-un dans al neroziei, un pas înainte doi înapoi, ca pînă acuma.
  În loc de o continuă și benefică acumulare de cunoștințe corecte. Ce ne îmbunătățesc viața conferită de EL în conlucrare mai abitir aflată. Ne mărginită de neputințe și înfrînări ce ni-s obstacole de ne trecut, că nu-L urmăm. O îndeletnicire tare costisitoare și preocupată prostie mereu îndărăt privind. În loc să ne vedem de aflări deosebite fără restanțe și alte trageri înapoi cu frică.
  Frica ni-i inoculată ca o consecință a neascultării SALE, deci să ne îndreptăm cumsecade!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu