marți, 17 septembrie 2013

3863...A nu fi ca să și fim

  Ne sînt multe în față să le înfăptuim la alegere, dar nu ni-s de folos tot multe. E de gîndit foarte bine în așa dorită libertate de-o merităm și ne putem bucura de ea. Deplin cu urmările firii corecte, demne de oameni ce-L moștenim oarecum pe Pămînt. Și nu ni-i dat indiferenți a trăi la derută, cum e încă lume asta ne civilizată și fără EL nedomolită.
  Că una fără alta nu ne va fi bine nouă și alor noștri, oricît am vrea nu se poate. De nu știm vom ști și va fi cu vai și amar de o viață ne dusă pînă la capăt. Neputincioși nu ne dorim a fi și nici de izbeliște, e o cărare fiecăruia dată firii. Construită atent SUS, doar să ne încadrăm ei, altfel e irosire ce ne dă îndărăt menirea.
  Cu atentă drămuită îndrumate și ferindu-ne de ceea ce EL ne povățuiește a nu fi ca să și fim.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu