Așa de bine o știut să ne îmbrobodească, că nici acuma după atîta amar de vreme. Nu ne dăm seama de EL cumsecade, ci ignorîndu-L cu bună știință. Luați de treburile lumești mai bine, uitînd de bine, bun-simț și de EL cum E în adevărat. Știut din vechime, și nu tare de mult și de pe la noi, îndrumîndu-ne. Stingherit că nu-L ascultam cum dorea și dorește și nici acuma nu-I luat în seamă normal.
De ni s-o vîrît în firesc și nu-i firesc neputința de a fi oameni cu adevărat. În fața SA și-ntre noi, nelegiuire ce-o tot plătim de cînd e lumea fără EL. Supărat pe noi că nu-L pricepem și nici nu ne pasă, căutînd acea cale de mijloc. Să ne apropiem cum putem mai bine de năzuințele SALE referitoare la noi. Natură și Lumea LUI cu care trebuie să conlucrăm în-o vreme ce-i încă devreme.
Înlăturarea noastră singuri din apropierea SA, e pe baza neputințelor noastre de a-L asculta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu