Degeaba își imaginează religiile ce nu-L servesc, servindu-se pe ele singure. Fără habar de EL și noi, oamenii lumii neînsemnați lor, ci doar de cîștigul. Fraeririi noastre, corul de adulatori, de gură-cască, cu care și CER-ui de acord. În lipsă de credința Adevărată ce nu ni-i încă accesibilă din varii motive. Mai amintite pe aici, deci irosirea așteptărilor în visarea venirii SALE, cînd va fi?!
Că va fi tiptil la pîndă, surprinzîndu-ne realmente nepregătiți, aiureli, nu! Va veni pe cai mari, pe cei mai mari din închipuirea neînchipuită. Papagalul uriaș roșu, cum se mai zice, dar EL pe norii luminii veșnice, știindu-L de răs-departe cu toții. Să ne dezmeticim, că s-o gătit cu neroziile și toate fărădelegile săvîrșite de cînd lumea. O venit, vom ști, o venit Stăpînul lumi acesteia și a tot ce există și nu aici și oriunde.
Să ne afle cum sîntem de breji ori ba, că-n continuare aflarea căi va fi floare la ureche și nu prea, vom ști.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu