EL E Dumnezeu și-I Mîndru în Felul SĂU, nu-și pogoară privirile asupra netrebnicilor. Ce se cred înțelepți, deștepți de mama focului, și în fața SA nu fac nici cît o ceapă degerată. De asta lumea-i înfricoșată, neștiutoare, că nu știe să-și drămuiască firea cumsecade. Întrecîndu-ne în nelegiuiri între noi și cu EL ne cunoscînd cum e de purtat.
Că ne înconjoară tainele și trebuie să fim smeriți, nu atîta cît potoliți, demni și acătării. Omenoși oriunde și cu EL cum ne cere mereu și altă treabă vom afla trăind cu simțire adevărată. Ne știută de niciodată, că mereu ne-am semețit contra LUI pe necuviință și am pătimit. Inconștienți ca și de cînd lumea și-n prezent așijderea incompetenți necăjim.
Cu EL nu-i glumă și totuși omenirea așa credea și crede, cu toate că vede că nu-i merge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu