Aburirea asta prin NT e încă viguroasă, se crede tare și mare, netrebnicia înțolită. Neputința de a fi cum trebuie, dar îngînfați și unși cu toate alifiile, să nu-i dezvrăjim. Vraja mîndriei de a fi proști și pe noi să ne prostească de nu pricepem ce ni se întîmplă. Dezmeticirea e tare anevoie adoptată, ni-i frică să nu ne rupem gîtul prost înțepenit.
Dintre minciuni: să nu aveți copii în ultima vreme că-i vai și amar, minciună, E vai și amar de netrebnicii. Ce ne tot mint și nu se potolesc tontălăii, cumințirea le va fi impusă, că altă cale nu-i. Că mai bine-ți văd paiul și zic că-i bîrnă în ochii naivilor, răii chiori de atîta nevolnicie. Fuduli de proștii ce se țin între gură-cască cît vrei și nu-i chip de a destruna omenirea.
Așa mare-i neisprăvirea lumii zăpăcită, că-mi vine să mă las păgubaș, dar EL nu-I de acord.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu