Cum să fim liberi de nu știm ce-i cu noi de cînd lumea, neîndrumați, nu ne lăsăm de fapt îndrumați. Ci încăpăținați, incertitudinea-i dominanta vieții, văzînd consecințele, bîjbîiala. Fără EL, inconștienți de ceea ce-i firesc în viața, anapoda după meschine interese. Naive porniri spre nicăieri, imorali, incorecți de așa nedreptate între noi și-n natură.
Într-adevăr nu mai sîntem liberi cînd urmăm calea SA, îndrumați firesc, ne croim o existență nouă. În aflări cunoscînd lumea, universul mic și mare și ce nici nu bănuim. Dar cu bun-simț între oameni de bine cu dreptate și-n urma dorințelor SALE. Vizavi de noi oameni, creația LUI, ca și întreg Pămîntul și mediul înconjurător, de aici și de oriunde.
Nu supuși, sclavi, ci-ntr-o conlucrare benefică oricui și SUS și jos, pricepînd rostul nostru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu