Am vrea să ne cocoloșim la sînul SĂU, dar nu-i posibil așa împuțiți de ne isprăvire. Dezgustat de felul cum am ajuns fără de EL, de fapt era și de așteptat după așa îndelungată vreme tot fără EL. Și îndepărtați de cerințele SALE, clar date nouă, dar uitate și răstălmăcite în nedreptatea. Ce I se face și nouă deoarece ni-I tot ascuns cunoașterii temeinice, ce ne-ar împiedica a-I mai greși.
Frică simțim că nu ar avea de ce să ne mai fie, de I-am fi aproape, nu știm cum. Încă nu pricepem înțelesul SĂU, clar și deslușit ferm, ci în continuare inconștienți. De EL și noi cum ne pretinde a ajunge, dar se pare că nu-i vremea, mai avem de tras. Consecințele neascultării LUI, prea îndelungate fără de EL și nici civilizați. Ci sălbăticiți în necuviințe, întărtați în nefirești nedemne comportări inumane.
Ne-am tot cocoloșit în necredința, ce-L ține departe de noi și avem neplăceri și moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu