3687...Needucați corespunzător nici acuma

  Mereu nu am fost chiar pe placul SĂU, totdeuna I-am rămas datori, după EL. După noi, nu că atîta putem și pace și să ne lase-n pace, nu reușim mai mult. Limitați, EL în timp ne-o tot altoit, părăsinde-ne o tot încurcam în fel și chip. De nu mai știam de noi acătării, zăpăciți mai mereu trăiam la cheremul SĂU. Ca și acuma, cu toate că-i oarecum o destindere, nu pretitindeni.
  Ni se mai amintește prin locurile fierbinți întreținute de EL, că-I sîntem datori. Și să ne revenim cum trebuie, mai mult pe muțește și altoiri tot așa în surdină. O încasăm mereu de ne merg fulgii, în particular și-n colectivități. Mai restrînse ori extinse, după socotelile SALE doar, noi constatăm și ne scărpinăm în cap. Nepricepînd mai nimica de ceea ce tot tragem de cînd existăm pe Pămînt.
  Nu-i chip să găsim o legătură viabilă cu CER-ul și să știm cum și ce-i de făcut pe sigur. Ne pretinde îndreptări, dar nu știm a le înfăptui, needucați corespunzător nici acuma.