Nu ne învățăm minte defel, îi dăm înainte ca nebunii, fudulii fără gîndire. Ce să mai zic? Reamintesc deja spusele mai înainte hăt, că-L nemulțumim și pace nu avem. Nici liniște, imediat după vizita SA de pe la noi în 1935, ne-o mai lăsat să ne tocmim. O țîră, să ne dumirim ce-o vrut de la noi Însuși Înălțimea SA Dumnezeu?!
Ocîrmuitorul întregului univers, mic și mare și a Pămîntului, dar mai dihai. Decît atîta Responsabilul din CER de noi oamenii vii de pe aicea și de oriunde. Avertizîndu-ne atunci prin Petrache Lupu, că-și ia mîna de pe noi! Și-o mai durat cîțiva ani și prăpădul mondial o început cam peste tot, amarnică lecție. Și nici azi luată în serios nu-i, ci ni se pare că-i o glumă trecătoare a unu-I Dumnezeu.
Orecare închipuire doar, nu CEL Adevărat, care nu glumește prea mult, ci deloc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu