Viața ni se atribuie, de nedrepți, ca fiind o învoire a fiecăruia cu neputința de a fi om adevărat. Om adevărat cu conștiința existenței SALE cum trebuie și noi îndreptați. Deci de la început netrebnicii se consideră inapți de a fi în fața LUI competenți de a trăi. Ci o dau pe variante nedemne, conștienți că-s pe căi străine LUI și nouă cum ni se cere.
Cum am fost dați a fi, dar nu obligați oarecum, ci mai lăsați să ne alegem viața. Ce-o vom urma la libera alegere și-n întunecimea inculturii despre EL și noi. Cum nu e firesc să-I fim în alegerea noastră, ci educați conform datului nostru. Cu EL Deasupra noastră și urmîndu-ne viața cumsecade, nu numai acceptabil. Dar și-n împlinire și bucuria aflărilor ce încă-s departe de noi așa nedrepți.
Înstrăinați, buimăciți de așa lumesc și cîte nerozii implementate în contemporaneitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu