3753...Înstrăinați, buimaci de așa lumesc

  Viața ni se atribuie, de nedrepți, ca fiind o învoire a fiecăruia cu neputința de a fi om adevărat.  Om adevărat cu conștiința existenței SALE cum trebuie și noi îndreptați. Deci de la început netrebnicii se consideră inapți de a fi în fața LUI competenți de a trăi. Ci o dau pe variante nedemne, conștienți că-s pe căi străine LUI și nouă cum ni se cere.
  Cum am fost dați a fi, dar nu obligați oarecum, ci mai lăsați să ne alegem viața. Ce-o vom urma la libera alegere și-n întunecimea inculturii despre EL și noi. Cum nu e firesc să-I fim în alegerea noastră, ci educați conform datului nostru. Cu EL Deasupra noastră și urmîndu-ne viața cumsecade, nu numai acceptabil. Dar și-n împlinire și bucuria aflărilor ce încă-s departe de noi așa nedrepți.
  Înstrăinați, buimăciți de așa lumesc și cîte nerozii implementate în contemporaneitate.

2882.Îmbrobodit, îndoctrinat, strunit, vai de tine

  Să nu ne compromitem conștiința, s-o ținem mereu trează înspre ceea ce simțim drept. Trup și suflet devenind ceea ce ni se cere, nu de tare multă vreme. Că am fost lăsați în voia sorții, vitrege cu adevărul și dreptatea, cam lipsă din lume. Nici azi nu-i ca lumea treaba cu omenirea încă derutată de nedreptatea încă la putere. Și se va mai ține o vreme, pînă EL va interveni, stopînd-o, vom vedea cum atunci.
  Să nu lăsăm conștienți forma nedreaptă să ne îmbrace fondul bun, naiv, încă drept. Și cu gînduri curate, ne mîzgălite de neputința de a fi oameni adevărați. Că ni se întind capcanele minciunii, doar om pica nevinovați, dar o dată căzut. De-a lor ești, revenirea-i foarte grea, îmbrobodit, îndoctrinat, strunit, vai de tine. EL nu te înșfacă la dezmeticirea corectă, te lasă pe tine să-ți dai seama de greșeli.
  Te vrea, răbdător să-ți recapeți integritatea de om adevărat, că se poate. Condiția e să și vrei, lămurit de EL, că-I Cine E și de tine că trebuie să te refaci om.

2518.Ci impulsuri spre o anumită împotrivire

  Că în noi e permanent o luptă de supremație, cînd nu sîntem cum trebuie. O luptă între conștiința, care de regulă-i bine intenționată și inconștientul pus pe năzbîtii. Nu ia-și spune răutăți, ci impulsuri spre o anumită împotrivire, fiind contra firescului. Ce se întrezărește de vorbit și înfăptuit și chiar în gîndire. Trebuie reținere, stăpînire de sine bună, utilă înspre frumos și cumsecade.
  Că-i foarte greu, să ne învățăm minte a nu-I mai greși și ferindu-ne în continuare. Ne putem îndreptat din aproape în aproape pînă reușim și să ne ținem, că nu-i ușor. E bătaie de cap cu noi înșine o vreme de autostăpînire de învățat bunul-simț și binele. Cît despre EL să-L aflăm cît mai corespunzător posibilităților terestre.
  Că ni se sustrage aflării, după cît am vrea noi să știm despre EL. Așa-I de cînd lumea din considerente ce-mi scapă și poate de ne vom pricepe mai bine. Și asta tot cu acordul SĂU, de vom merita, poate vom fi mai informați. Adică să-L ascultăm mai bine și urma cum dorește.

2241.Și derută, în contact cu ceilalți, opoziție, contre

  Un timp după aflarea SA și a primelor contacte, bucurie mare, conștiința. Unui mare fapt împlinit și totuși și derută, în contact cu ceilalți, opoziție, contre. În cel mai bun caz, nepăsare, spală-te pe cap cu credința ta cu tot, noi avem deja credință. În necurați, dar ce știi tu? Așa-i nu-i poți convinge, de mii de ani spurcăciunea și-o tot făcut adepți. Înrăind lumea și nedreptatea ce I se face LUI și nouă, cu consecințe.
   Că CER-ul multe, multe nu chiar rabdă și urmările-s pe măsură, neîndurătoare, se pare. De fapt EL, Îndelungrăbdătorul, ne așteptă să ne revenim, dar cum e o vorbă. Ajunge o botă pentru un car de oale, I se umple și LUI și ni se întorc răspunsurile. După un timp ce doar EL îL gestionează și noi nu știm, ci doar sperăm. Cam fără EL și nedrepți între noi, cine știe pînă cînd?

2214.Și viața nu-i posibilă, cum ne-o dorim, fără EL

  Am revenit, ce să-i faci cu EL de nu-I ești exact pe fază o încurci, nu știu în cît timp. Rabdă, dar cred că de la mine are ceva așteptări, nu-s prea priceput încă, sper.  În continuare să nu-I mai greșesc, că-s supărătoare pedepsele, mintea și conștiința. În fine.
   Nu numai fericirea și liniștea, dar și existența nu-i posibilă cum trebuie, cum ne-o dorim. De nu-L mulțumim, mai ales cînd ai o legătură cu EL, cum o fi, mai bună decît nimica. Să trăiești așa în anonimatul firescului uman de azi și dintotdeauna. Fără responsabilitatea unei relații cu EL, e încercarea vieții oarecum pe cont propriu.
   Și avem suficiente responsabilități în fața LUI, chiar de ne facem că nu le cunoaștem. Într-adevăr nu se cunosc așa bine ca noianul de dezinformări ce se zice că-i. Invers, informare care e ca un bruiaj continuu al vieții normale, ne lăsîndu-ne liberi. Să alegem ce dorim de la viață, ci continuu sîntem bombardați din toate părțile. Doar, doar om ceda și ne ducem pe copcă și avem neplăceri că-I greșim și nu ne îndreptăm.

2116.Pe EL îL învinovățesc cu închipuiri mincinoase

   Să nu cădem niciodată în greșeala de a ne compromite conștiința cu neadevăruri. Mai ales de cele strigătoare la CER, cum îs azi pe Pămînt între oameni, renegarea LUI. Prin șarlatanii cumplite, ce tot pe EL îL învinovățesc cu închipuiri mincinoase. Ci să căutăm adevărul SĂU, că-L vom afla, de ne ținem corecți a fi, EL ne ajută.
   Și EL își alege pe acei ce-i dorește alături pe Pămînt, să-L slujească întocmai. Și unele religii îi admit, ca și înaintașii lor, cu toate că majoritatea nu-s recunoscute SUS. Ducîndu-ne de nas cu nedreptatea lor în fața LUI și a noastră.
   Și-n așa nedreptate încă se mai găsesc destui pe care EL îi ajută să-I fie alături. Luptîndu-se să fie ei însăși, cum trebuie în fața LUI și a noastră. Să nu fie trecători fără folos prin viață și trăiri nedemne pe Pămînt, ci utili în bine. Între oameni și nici de EL îndoindu-se, ca restul oamenilor.

2088.EL deținînd puterea energică și dreaptă

   Interesante la om sînt însușirile gîndirii sale și ale spiritului, daruri Divine. Alături de conștiința și morala binelui, altfel  toate-s ne importante și de ignorat. Că ne duc numai la nedreptăți și fărădelegi ne corespunzătoare LUI și nouă. EL deținînd puterea deplină energică și dreaptă, în ceea ce privește Dreptatea Divină. A nu se confunda cu dreptatea pămînteană, omenească, care-i limitată și pe înțelesul nostru limitat.
   În lume noi nu putem să ne propunem a împăca toți oamenii, că-i o acțiune superficială. Din start eșuată, doar EL de vrea poate să ne împace pe toți, cînd va fi. Trăind în libertate, ca un bun prețios, unii crezînd că-i mai presus de viață, dar nu-i. Viața e un dar unic și de înfăptuit cu bun-simț în bine și cu știința SA adevărată.
   Îi lesne de tulburat viața, cum cred nedrepții, care fiind fără EL și în nedreptate între oameni, trăind. Îs părăsiți de EL și cu necazuri și desnădejdii, cel puțin atenționați, să nu-L ignoreze și să-și revie între oameni, cum ne cere de SUS.

1890.În fiecare se găsește și bine și rău

   Conștiința nu-ți chiar dă pace, ci te solicită în demersuri mai onorabile, demne, umane. Și oamenii nu-s hotărîtor împărțiți între buni răi. În fiecare se găsește și binele și răul, predominanta-i cea care contează și aici și Acolo SUS. Că-i mai ușor răul și mai la îndemînă ascunsului bine, ce se codește să-l facem. Prin vorbe și fapte, e lucru știut, totul ține de educația primită și întreținută. Că de unde nu-i, se zice că, nici Dumnezeu nu cere, aiureli. EL ne cere, dar și trebuie făcut.
   Că nu aveam Baza vieții în societate implementată, cum trebuie, ci superficial. Și cu minciuna se vede că o tragem de păr rău de tot viața și nu ne iese mai nimica. Nedrepți și înstrăinați de bine și util și mai ales fără EL cu adevărat. Hoinărim un timp, după care ne vine nota de plată, că ne părăsește și-i urîtă viața. În devenire, încă ne mai creditează o vreme după care se-ncinge, ne cuprind desnădejdiile.
   Și de nu-i și nu-i pierim fără să știm de ce am făcut umbră Pămîntului?