Să nu ne dovedim pacifiști și împăciuitori cu tot dinadinsul, că nu avem căderea. Ci ni se cere îndreptarea între oameni și-n fața SA cu adevărat demni oameni să fim. Și atunci liniștea și pacea, chiar fericirea ne e asigurată de SUS, la sigur. Comportare doar bună și morală în lume e riscantă de nu-i dublată de credință în EL. Că omenirea-i pusă pe rele și urîte continuu îndeletniciri, normale-și zic.
Și nu acceptă contre cumsecade și îmbunătățiri oarecare, singulare, de capul tău. Că-i posibil să superi opinia nedreaptă in corpore, punîndu-ți-o în cap, așa tam-nisam. Deci degeaba-s faptele bune uneori, ne asigurate de EL încredințat cum trebuie. Să-ți asigure spatele în așa lume neisprăvită, fără de EL, în fărădelegi mereu.
Nu-i primejdie de moarte fapta bună, dar implică cordonarea cu urmarea LUI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu