EL nu-I părintele bun, ce ne iubește și ne iartă orice, nu, EL E inteligent părintele nostru. Că nedrepții profitînd de înlesnirea LUI învoit, că-I gresisem prin ai SĂI aleși popor atunci. Creindu-și din nevolnice închipuiri NT și tot îndepărtînd omenire de la EL și îndreptarea normală. Cu bun-simț și cu binele înaite, de EL știind și urmîndu-L cumsecade, cum ne și așteaptă să-I fim apropiați.
De fapt se simte prin preajmă mirosul de constrînjere ce-l resimte nordul Africii și Orientul apropiat. Pentru început doar și de nu ne venim la calea bună corectă ce ne-o tot cere EL. Se va schimba ruta nevoilor trecînd și hotarele civilizațiilor încrezute nevoie mare. Dar tot fără de EL defilînd în nedreptăți și înrăite comportări, străine de calea trebuincioasă.
Fără exagerări animalice ce se dau în spectacolul lumii pe unde pot. Ne va pune sîrmă-n bot, celor ce nu ne îndreptăm, nu pirsinguri, ci proptite nevoi, de minte nu-i.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu