Deci nu ne merge mereu cu rugăciunea SUS, ci numai la un început de cunoaștere a obligațiilor. Ce ne revin nouă oarecum doar o vreme înspre aflarea trebuincioasă. Dumirindu-ne în timp și spațiu de ceea ce se cade în raporturile cu CER-ul. Mi se atrage atenția că nu-i așa, rugăciunea și încă temeiurile străine de EL. Îs păstrate prin lumea asta nedreaptă LUI și nouă, încă o vreme.
Cum va fi în continuare, de cînd va dori EL, vom afla atunci și ne vom forma. Aliniindu-ne cum ni se va transmite, fără tăgadă cred, dar vom afla atunci ce și cum. Pănă atunci îs valabile nevoințele celor porniți pe calea desăvîrșirii corecte. Cum e în dreptul fiecăruia datul aflat în vreme, comportîndu-ne cum aflăm. Și ne învoim a fi cumsecade între oameni și de EL ținînd cont cum știm.
Încă-i vreme și aflări de trebuință în curs de definitivare, nu-i vremea și nici noi cum trebuie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu