3664...Dar EL nu-I de acord

  Aburirea asta prin NT e încă viguroasă, se crede tare și mare, netrebnicia înțolită. Neputința de a fi cum trebuie, dar îngînfați și unși cu toate alifiile, să nu-i dezvrăjim. Vraja mîndriei de a fi proști și pe noi să ne prostească de nu pricepem ce ni se întîmplă. Dezmeticirea e tare anevoie adoptată, ni-i frică să nu ne rupem gîtul prost înțepenit.
  Dintre minciuni: să nu aveți copii în ultima vreme că-i vai și amar, minciună, E vai și amar de netrebnicii. Ce ne tot mint și nu se potolesc tontălăii, cumințirea le va fi impusă, că altă cale nu-i. Că mai bine-ți văd paiul și zic că-i bîrnă în ochii naivilor, răii chiori de atîta nevolnicie. Fuduli de proștii ce se țin între gură-cască cît vrei și nu-i chip de a destruna omenirea.
  Așa mare-i neisprăvirea lumii zăpăcită, că-mi vine să mă las păgubaș, dar EL nu-I de acord.

3476.Noi doar învățați cu binele între noi

  Netrebnicia tinde să ne tot ducă de nas, zicîndu-ne mereu că-i strașnic nobilă în fapte. De ispravă, doar în rele și urîte, minciuna ca mod de viață învățat temeinic. Dar atunci cînd va fi dezmeticirea, se vor crede pierduți și așa și trebuie plătită prostia. Ne știută omenia oamenilor ce sîntem dați a fi pe Pămînt, ci ei fuduli pe nelegiuiri.
  Consemnate în vreme îndelungată între noi și-n fața SA, de bine și util doar de paradă. Interesant că se simt încă bine netrebnicii o vreme doar, nu le pasă de îndreptare. Și cînd vor da de fundul sacului, degeaba vor vrea luna de pe cer, nu le va fi la îndemînă. E lucru rar cumsecădenia nu-i posibilă oricui, nu-i în firea nedreptății cei mereu în lume.
  Prudenții și strîngătorii îs neoameni în disprețul nostru, noi doar învățați cu binele între noi.

3474..Schimbați-vă oameni în bine și căutați-L cumsecade

  Și cărți și alte scrieri și le-au sfințit, slujindu-se pe ei însăși în netrebnicia fără margini. EL e conștient și ne va opri cînd va fi datul acela, dezmeticirea fiind nu așa oarecum. EL fiind acum 78 de ani pe la noi cu mănuși oarecum, oarecum că-n realitate. Văzînd neputința a așa omenire chiar și-n fața SA, Creatorul astei lumi nedemne cu EL Însuși, tocmai atunci în probă nereușită.
  Ne-o trîntit la părăsiri în necazuri unul mai distrugător ca altul și minte tot n-am căpătat. Ci nepăsare, fărădelege și tot cortegiul nedreptăților fără număr ce continuă și acuma. Cortegiu că de mai continuăm fără oprire se va face dreptatea aprigă-n fața lumii înmărmurită. Doar EL ne va înștiința cum e de făcut dezmeticirea trebuincioasă și de ne ratat din nou, ca acum 78  de ani în urmă.
  Schimbați-vă oameni în bine și căutați-L cumsecade pe Unicul Dumnezeu din CER.

3158.Peregrinările spirituale îs determinante în viață, de le afli șpilul, al SĂU necunoscut

  Nu sînt recunoscute valorile adevărate, ci netrebnicia hîdă e în frunte ca păduchele. Punîndu-și emblema nedreptății și tărășeniei pe orice-i cade demn și adevărat la îndemînă, urîțindu-l și înrăutățindu-l. Schimbînd fața lumii și așa de nerecunoscut, din oameni care ar trebui să-I fie măcar recunoscători și nu-s. Plătind prin părăsiri în diverse necazuri și suferințe, ce te termină neînțelegînd viața.
  Omu-i mereu în căutări diverse, cercetător înrăit, în înțelesul bun al cuvîntului. Dar piezînd demult legătura benefică cu CER-ul, nu-i prea merg ca unse aflările. Ci mai mult pe sărite și rar se încheagă cîte ceva mai acătării în lumea asta nedreaptă LUI și nouă. Lipsa de unitate, contradicțiile și nestatornicia îs temele predilecte ale omenirii, de cînd se știe.
  Peregrinările spirituale îs determinante în viață, de le afli șpilul, al SĂU, necunoscut. Omenirii încă de rîpă pusă pe marginea răutății și urîțeniei auto induse. Din lipsa bunului-simț și a bunătății omenirii de oriunde, fără EL știut bine.