Sufletul cu secretele sale, ce nu le știm dintru început, ci ni se pare doar. Dat nouă să ne călăuzească prin lume, gîndirea, ce nici pe noi înșine nu ne pricepem. Spiritul o altă componentă a sufletului, doar la o adică atunci cînd plecăm fără întoarcere. De pe aicea, părăsind întregul ocazionat de viața dată ca o creație de sine stătătoare, ni se pare. Că-n realitate de SUS de tot sîntem coordonați oarecum prin spirit de Întreg.
Prin misterul trăirilor, viața cu ale ei treceri pe Pămînt, în colo și-n coace, cu temei ori ba. Încercînd marea cu degetul cît sîntem nedefiniți atîta vreme cît nu ne găsim cadența. Între oameni cumsecade și ținînd cont mereu de EL într-o aflare ce nu se întrezărește încă o vreme. Misterul elucidîndu-l atunci, cît ni se va da posibilitate, mai abitir ca pînă acuma.
Conlucrarea cu EL, ne vom lumina nepriceperile și ungherele întunecate ale eului. Consacrîndu-ne binelui și utilului între noi mai altfel, contribuind la definirea vieții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu