Nefericiți pășim, nesiguri prin viață și nu puțin, ci cale lungă și chiar de multe generații. O tot căutăm și nu aflăm ceea ce-i nevoie ca să trăim bine pe Pămînt. De atunci Baza vieții, adică cunoșterea SA și a legăturii cu noi cît e posibil. Că nu putem deocamdată depăși niște obstacole puse de EL să nu știm încă, nemeritînd.
Și EL e îngrijorat că nici în fruntea maselor nu-s destoinici ci tot o apă și-un pămînt. Ori cum e acuma pe la noi de cam mulți ani și mai mari lichele, ce ne trag în jos. În loc să ne înalțe prin exemplul personal deosebit de bun și corect cunoscîndu-L cu adevărat, de se poate. Că-I foarte greu în nedreptatea asta generalizată și fără EL.
Ni se cere ca să răzbim în viață să participăm la aflarea ei corecte, îndreptați în bine. Și a realității SALE în lumea noastră. Convenind astfel cu cerințele LUI către noi, căutîmd să le îndeplinim. Ca să putem înainta înspre o cale a cunoașterii terestre și cosmice, naturii și cîte altele. Ce se vor deschide aflării de ne vom învrednici atunci, cînd va fi să fie.
Se poate pînă la un punct al aflării căii corecte și ceea ce ne trebuie și nu-i în lume încă. Să fii tentat să te izolezi de restul cît se poate, nu categoric că-i greu. Și eu am această cale în vedere, pentru că erau neclarități și contre nedorite. Și mai bine să nu știe prea mulți, cum o duc și de ce? Că îmi dau seama că nu-i timpul încă și nici EL nu mi-o dat voie încă. Decît atîta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu