1859.Cum trebuie să fim și nu sîntem, dar ne dezmeticim

   EL are grijă să ne învrednicim cînd va fi timpul acela în care să-L știm corect. Și îndreptați între noi  cu bine, astfel ca veacul nu de mult început și încă mult timp de acuma înainte. Doar EL știind, s-o mai ducem, dar de astă dată în conformitate cum trebuie. Să fim și încă acuma nu sîntem, dar în timp ne vom dezmetici cum e nevoie. Să fim corespunzători din toate punctele de vedere, cum se vrea de SUS.
   Trebuie să trecem doar la fapte și vorbe bune, fără a spera, ci direct cum trebuie să fim. Deci fără multă tăgadă și socoteli, se zice. Chiar de nu reușim, să perseverăm în a munci în direcția dorită. Că-n timp ne vom dobîndi realizarea mult dorită și mulțumirea s-o serbăm și cu EL împreună cu noi.
   Și astfel după reuțite să fim catalogați, nu după eșecuri, care ne pierd. Ci să fim un cîștig mereu și pentru alții, nu o piedică. Imbolduri de bine și util chiar și de frumos de se poate și-n aflarea LUI corectă. Nu ca un ultim fapt ci primul și cel mai important, dar are încă piedici multe acest fapt.
   Așa-i încă lumea condusă nedrept pentru EL și noi, fiind fără EL avem necazuri mereu. Și plătim de cînd ne știm și nu conștientizăm defel, ci încăpăținați în nedreptatea asta. Nu ne dorim încă aflarea SA corectă, ci încă abureala-i la loc de mare cinste. Și părăsiți de EL, plătim cu toții fără deosebire toată lumea.