De purtăm dialogul cu sinele mereu în tihnă și ne fofilăm prin lumea nedreaptă. Cum putem cum nu putem, reușind să ne menținem trează o conștiință adevărată. Corectă față de oameni și EL, e o realizare demnă, care te menține în viață corect. Fiind ponderat și reticent la rele și urîte comportări, ci văzîndu-ți de-o viață aparte. Cum trebuie să fii.
Iar de nu fiind cine știe cum implicat în existență, mai neatent cu un fel de a fi normal. Să zicem adică cu bun-simț și bine în toate cele și știindu-L bine. Ci mai năbădăios din fire și cu probleme în educația neterminată. Și nici urmată acum la maturitate, ci cam nedrept. Se impune dialogul cu sinele mai mereu, obligatoriu, altfel eșuiezi ușor.
Deraind de la o viață normală și luînd-o pe coclaurile nedreptăților, lumescului nedemn. Și în timp, EL sătul de așa podoabă de om, te părăsește și sub zodia nevoilor. O dată intrat, cu greu îți mai revii, am destule exemple de neputința voastră.
Pierdeți pe mîna voastră ocazia de a exista cum trebuie și o sfîrșiți într-o nemulțumire. Și ne pricepere a unei vieți irosite de pomană, că minte n-o avut familia cu voi. Voi și-n general societatea nedreaptă și fără EL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu