Să nu dăm dovadă că ne tragem din maimuță, egoiști și cu ură înrăiți. Ci că-I sîntem urmașii Creației SALE de pe aicea, cum ne vrea, cumsecade. Cu bun-simț înfăptuind doar binele și cunoscîndu-L cît mai bine posibil și corect.
Să ne dăm seama în preajma suferinței, că putem fii în locul acelora, oricînd de nu ne revenim. Cum dorește doar EL din CER să fim între oameni și-n fața SA. Să nu-i urmăm pe nedrepți în nelegiuirea lor strîmbă, ce-i duce în părăsire și pedeapsă. Ci o cale cît mai corectă și demnă, nu cine știe ce pînă ne revenim încet, la ce-i normal a fi.
Și să nu ne închipuim că noi îL alegem, ci EL pe noi, cînd îI dovedim oarece interes Divin. Prin fapte și vorbe cum trebuie și-n primul rînd prin încrederea în Lumea LUI. Că sînt o sumedenie de căi greșite LUI, ce ne tot îmboldesc și urmîndu-le părăsirea ne paște. Și necazurile și nemulțimirea pentru o existență ne urmată corect, că nu-L mulțumim defel.
Nedreptatea-i în lume dominantă încă și nu dă semne de ducă, că încă nu vrea EL. E un plan SUS și e de urmat, și-L vom afla la vreme. Urmîndu-ne calea treburilor firești, cumsecade între oameni, rezolvîndu-le serios și demn ca oameni. Cu simțul datoriei în înfăptuiri ce ne zidesc o existență adevărată cu simțul dreptății și al moralei.
Să nu ne considerăm pe aicea turiști, ci adînc implicați și responsabili între noi și-n fața SA de putem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu