1746.Nu-s în stare de schimbarea corectă

   Nedrepții in corpore îs decepționați de viața dusă, nu pricep de ce? Înstrăinați  de EL și de omenia omului dată din facere. Consideră că toți îs așa ca ei imorali și înrăiți în fața lumii și a LUI, plătind. Nu-s în stare de schimbarea corectă, nici nu și-o închipuie defel, cum ar fi de făcut.
   Și astfel mînați de fluviul vieții înoroite ce-i poartă anapoda în neștire, sfîrșesc fără un căpătîi corect. Nemulțumiți de dărnicia SA, primită dar ne folosită cum trebuie în dezordinea hîdă. Nu-s în stare de mai mult, ca și azi încă încurcă borcanele vieții și ne trunchiem trăirea de altfel corectă, de am vrea.
   Multe și diverse se zic despre EL, dar nedrepții nu-s în stare de îndreptarea cerută. Și-o dau tot pe alăturea, plătind în fruntea acoliților lor, dispărînd la fel de nedumeriți. Propria prostie de al înlocui pe Adevăratul Dumnezeu cu necuratul lor vechi mort. O plătesc de cînd lumea neisprăviții, ce-L tot reneagă, oare pînă cînd?
   Pînă cînd EL se va convinge de o intervenție cum o mai făcut, că-s treburi ce grăbesc lumea. Ce încă noi nu le știm.

   Și să ne învățăm a-L face cel mai puțin să aștepte, fiind prioritar în fața oricăror treburi, ce ne privesc. Astfel așteptînd de la EL rezolvări ce noi nu le putem face și avem necazuri mereu. Încăpăținați în nedreptatea actuală, ce ne înfrînează progresul și cunoașterea firească.
   Îndreptîndu-ne măcar între noi cu-n comportament civilizat de conlucrare cuminte. Că în cazuri de sprijinirea apropiaților la necaz, nu sîntem încă așa de nătîngi. Și nici de simțim că sîntem solicitați volens nolens de CER, nu vom sta cu mîinile încrucișate.